Cum să păstrăm în mijlocul nostru unitatea? De unde apar diviziunile între credincioși ?

Unitatea la care suntem chemați să trăim este fundamentată în Hristos și se produce între oamenii mântuiți, atunci când ei umblă călăuziți de Duhul lui Dumnezeu.  Este important să știm că această unitate, la fel ca mântuirea, credința și dragostea, este primită de la Dumnezeu și noi trebuie să lucrăm la păstrarea ei. Am întrebat în jurul meu pe frații și surorile de credință, următoarea întrebare: „Cum să păstrăm în mijlocul nostru unitatea sau de unde apar diviziunile între credincioși ?” Din răspunsurile primite am tras această concluzie: Unitatea bisericii este tulburată de persoane, care deși sunt pe tabelul Bisericii cu numele, prin faptele lor arată că nu Îl urmează pe Hristos. Aceștia pot să fie creștini care nu nu se lasă călăuziți de Duhul și cad în diferite păcate care aduc tulburare, dintre care cel mai menționat în răspunsuri a fost bârfa. Sau pot fi chiar persoane care nu sunt au mântuirea. Este posibil ca printre membrii unei Biserici creștine să fie persoane necreștine, deși aceștia activează în Biserică? Iată ce spune Domnul Isus despre o categorie de oameni care au lucrat în Numele Lui, și totuși nu vor intra în Împărăția Lui: “Nu oricine-Mi zice: ‘Doamne, Doamne!’ va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu, care este în ceruri. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: ‘Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?’ Atunci, le voi spune curat: ‘Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege’.” (Matei 7:21-23). E trist când pe tabelul de membri ai unei Biserici sunt persoane care nu au primit mântuirea, sau nașterea din nou. E trist pentru ei, pentru că se înșală singuri și e trist pentru Biserică, deoarece ea încearcă să încorporeze mădulare moarte în Trupul lui Hristos; acesta este un lucru imposibil și care duce la multă tulburare.  Aceste cuvinte ale Domnului Isus ar trebui să ne facă pe fiecare să ne cercetăm pe noi înșine, să nu ne trezim că ne-am înșelat ascultând de învățături străine Scripturii. Facem noi voia Tatălui, clar revelată pentru noi în Scriptură? Suntem noi una cu Hristos? Avem noi roadele neprihănirii în viața noastră? Dacă cu adevărat Îl iubim și Îl urmăm pe El avem siguranța mântuirii și nimeni și nimic nu ne poate lua din mâna Lui. “Oricine crede că Isus este Hristosul este născut din Dumnezeu şi oricine iubeşte pe Cel ce L-a născut iubeşte şi pe cel născut din El. Cunoaştem că iubim pe copiii lui Dumnezeu prin aceea că iubim pe Dumnezeu şi păzim poruncile Lui. Căci dragostea de Dumnezeu stă în păzirea poruncilor Lui. Şi poruncile Lui nu sunt grele, pentru că oricine este născut din Dumnezeu biruiește lumea;” 1 (Ioan 5:1-4a). Dar dacă în viața noastră sau a celor din jur, pe care îi numim creștini, nu se vede ascultarea de voia lui Dumnezeu în trăire, trebuie să ne ridice mari semne de întrebare, dacă cu adevărat Domnul Isus e Domnul și Mântuitorul nostru.  Domnul Isus a murit și a înviat ca să dea fiecărui om șansa la mântuire și viață veșnică dar El nu forțează pe nimeni să intre pe această cale îngustă. Mă rog pentru fiecare dintre dumneavoastră care ați citit să aveți parte de mântuire și bucuria prezenței lui Dumnezeu, atât în viața aceasta cât și în cea viitoare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.