„Deci, dacă este vreo îndemnare în Hristos, dacă este vreo mângâiere în dragoste, dacă este vreo legătură a Duhului, dacă este vreo milostivire şi vreo îndurare, faceţi-mi bucuria deplină şi aveţi o simţire, o dragoste, un suflet şi un gând.” (Filipeni 2:1-2).

O Biserică unită, este o Biserică sănătoasă și o bună mărturie înaintea necreștinilor și a întregului Univers: “pentru ca domniile şi stăpânirile din locurile cerești să cunoască azi, prin Biserică, înțelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu, după planul veșnic, pe care l-a făcut în Hristos Isus, Domnul nostru.” (Efeseni 3:10,11). Sănătatea spirituală a Bisericii depinde de sănătatea fiecărei persoane care face parte din ea. Așa că, în loc să vorbim despre mișcarea ecumenică, sau despre anumite evenimente din istoria Bisericii Universale, evenimente care au dus la unitate sau la dezbinare, cred că este mult mai de folos să abordăm acest subiect, din punct de vedere personal.

La baza unității creștine este dragostea, turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt. „având rădăcina şi temelia puse în dragoste, să puteți pricepe împreună cu toţi sfinţii care sunt lărgimea, lungimea, adâncimea şi înălțimea şi să cunoașteți dragostea lui Hristos, care întrece orice cunoștință, ca să ajungeți plini de toată plinătatea lui Dumnezeu. (Efeseni 3:17b-19). Dragostea pe care ne-o dă Hristos întrece logica și puterea omenească și este esența identității noastre. “Să-L iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău și să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Matei 22:36-39). Un creștin iubește pentru că are în el natura lui Dumnezeu, iar Dumnezeu este dragoste! „Preaiubiţilor, să ne iubim unii pe alţii, pentru că dragostea este din Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi-L cunoaşte pe Dumnezeu! Cel ce nu iubeşte nu L-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste. Dacă cineva spune: „Îl iubesc pe Dumnezeu“, dar îşi urăşte fratele, este un mincinos; căci dacă nu-l iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, nu-L poate iubi pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut.” (1 Ioan 4:7-8,20). Nimeni nu poate să spună că Îl iubește pe Dumnezeu și în același timp să-l urască pe fratele lui. De fapt, noi suntem chemați să îi iubim chiar și pe vrăjmașii noștri, cu cât mai mult pe frații și surorile noastre în Hristos. Cu cât Îl cunoaștem mai mult pe Dumnezeu și dragostea Lui pentru noi, cu atât și noi vom putea să cultivăm dragostea în viața noastră și să dăruim dragostea Agape, celor din jur. Cuvântul lui Dumnezeu ne explică clar, atât prin exemple cât și prin porunci clare, ce este și ce nu este dragostea Agape. De acea e important să citim Biblia, să ne lăsăm călăuziți de Dumnezeu și să cerem de la El, zilnic, putere ca să putem să iubim și noi cum a iubit Domnul Isus. Deci, primul pas în realizarea unității creștine, este trăirea în dragostea. Continuă lectura “Mărturia Bisericii prin trăirea în Unitate” →

1. Pace între creștini, începând cu cei din frunte până la cei mai 
neînsemnați  dintre noi.
2. Respect între noi, creștinii, chiar dacă nu suntem
 întru totul de acord în toate.
3. Unitatea în Hristos, de dragul lui Hristos.
4. Dragoste pentru Dumnezeu și pentru aproapele.
5. Rugăciunea în comună și în cămăruță, să fie înflăcărată.
6. Sănătate la nivel de trup, suflet și duh. 
Hrana sufletească și hrana trupului să fie bine sortată.
7. Perseverență: "tot ce începem să ducem la bun sfârșit"
8. Dragoste și respect reciproc, între soți și soții.
9. Cultivarea muzicii duhovnicești, care atât prin ritm, 
armonie cât și prin cuvinte, să-L glorifice pe Dumnezeu.
10. Prietenii sincere, și pe viață, între cei credincioși,
 în așa fel încât să ne putem mărturisii unii altora păcatele, 
fără frica trădării.
11. Mai puțin stat pe rețelele de socializare și mai mult timp petrecut, 
față în față, cu cei dragi.
12. Predici inspirate mai mult din trăire, decât din cărți.
13. Creștini competenți, atât la locul de muncă, cât și acasă.
14. Curățenie, atât în suflet cât și în jurul nostru.
15. Implicarea creștinilor în viața socială și politică.
16. Voluntari la Hospice, la spitale, la orfelinate, la aziluri și oriunde 
este nevoie. E mai bine să dai decât să primești,
 iar atunci când te ocupi de nevoile altora, te ajuți de fapt pe tine.
17. Simplificarea vieții, prin reducerea lucrurilor materiale, care ocupă 
spațiul, degeaba, în casele noastre.
18. Să nu mai fie certuri și dezbinări între noi. Să ne dea Domnul putere 
și înțelepciune să ne depărtăm de certăreți și dezbinători.
19. Biruirea răului prin bine.
20. O trezire spirituală puternică. Biserica să fie tot ce Domnului Isus 
a intenționat să fie.
21. Să ne găsim plăcerea în Cuvântul Domnului.