Cu lacrimi pe obraz și totuși fără a fi disperați

Cu lacrimi pe obraz și totuși fără a fi disperați
Cu tristețe în suflet și totuși mângâiați,
Noi știm că moartea este pragul eternității
Pentru cei ce L-au acceptat pe Isus, Prințul vieții.

O cunună a neprihănirii în slava veșnică vom primi
Când Isus, Iubitul Mire acasă ne va primi
Când ultima lacrimă ne va șterge de pe obraz
Când va fi veșnic soare fără dure și fără necaz.

E grea despărțirea și ne vom aminti de sora Lucreția mereu
De vorba caldă, de credincioșia ei pentru Dumnezeu
De dăruirea și slujirea ei în familie pentru soț și pentru copii
Dar mai mult ne vom gândi că unde-i dânsa și noi în curând vom fi.

Să ne numărăm bine zile să avem o inimă-nțeleaptă
Să mergem cu iubire pe calea-ngustă, calea dreaptă.
Să ne iubim și să ne apreciem cât suntem încă-n viață
Căci nu este o chemare mai sfântă sau mai măreață.

Dragostea în veci rămâne, Dragostea-i din Dumnezeu
Jertfa Domnului ne spune, cât de mare-I harul Său.
Cel ce a murit pe cruce, și-anviat a trea zi
Ne așteaptă cu iubire-n țara Lui în veșnicii.

El, Isus e învierea și viața, El e-al nostru Salvator
Nădejdea chemării noastre, bogăția Slavei, Al nostru Creator
El își va păstra cuvântul și curând va reveni
Să își ia cu Sine-n Slavă a lui dragi și scumpi copii.

(Cu ocazia serviciului de înmormântare a scumpei noastre sore Lucreția Varvara). 11/24/2020

Share this

Un gând despre „Cu lacrimi pe obraz și totuși fără a fi disperați

  1. pacat ca mor atitia si f dureros dar sa nu uitam ca D-ul Isus a spus;,,,ca nimeni nu poate sa adauje un cot la lungimea vieti lui….bine este ca snopul sa fie luat la vremea lui.Mai scrie ca viata omului se ridica la70 de ani si pt cei mai tari la80 de ani….pt alti si mai mult…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.