Faceți o bucuriei și o surpriza copiilor care au graduat, prin revista RomanianTimes.

Revista Romanian Times, tipărită în Portland, OR USA, și distribuită în toate colțurile Americii, are o inițiativă lăudabilă .
Având în vedere situația COVID, care împiedică ceremoniile de graduare ale copiilor și nepoților noștri, revista RomanianTime este dispusă să afișeze în paginile sale în următoarele luni pozele graduaților noștri.
Trimite-ți doar poza, numele și școala de la care ați graduat la adresa info@romaniantimes.com
Vă rog sa anunțați prietenii sau liderii bisericilor voastre. Faceți o bucuriei și o surpriza copiilor dumneavoastră.

Puteți să vedeți la pagina 12 exemple.

https://www.romaniantimes.com/2020/2007/12/

Share this

Copii și tineri credincioși și curajoși

Mă rog pentru copii și tineri credincioși și curajoși. Ca mamă a patru copii, mă îngrozesc uitându-vă în jurul meu, în ce lume decăzută și îndreptată spre rău, trebuie să crească copiii mei. Nu numai că azi păcatul e îmbrățișat ca normă, dar se duce o luptă nerușinată pentru a ne murdări mintea copiilor noștri și a-i împinge pe calea păcatului.

Ocupată cu creșterea copiilor, care merg la o scoală creștina, cu munca acasă, cu munca la biserică, cu serviciul, etc., m-am trezit parcă dintr-o data la crunta realitate a unei societăți care se întoarce împotriva lui Dumnezeu, a armoniei, a ordinii și a dreptății. Impunerea educației sexuale în școli (chiar se luptă ca această educație demonică să intre chiar în școlile creștine), obrăznicie, omor, vandalism…le vedeți pe toate la televizor… Trăiesc aici în America de mai bine de 19 ani, și deși am văzut cum America se îndepărtează de Dumnezeu, parcă am refuzat să cred că valorile creștine pe care această țara a fost fondată, vor fi disprețuite și atacate. Continuă lectura „Copii și tineri credincioși și curajoși”

Share this

Domnul nu te va lăsa

 „Ridicaţi-vă ochii în sus, şi priviţi! Cine a făcut aceste lucruri? Cine a făcut să meargă după număr, în şir, oştirea lor? El le cheamă pe toate pe nume; aşa de mare e puterea şi tăria Lui, că una nu lipseşte. Pentru ce zici tu, Iacove, pentru ce zici tu, Israele: ‘Soarta mea este ascunsă dinaintea Domnului şi dreptul meu este trecut cu vederea înaintea Dumnezeului meu.’? Nu ştii? N-ai auzit? Dumnezeul cel veşnic, Domnul a făcut marginile pământului. El nu oboseşte, nici nu osteneşte; priceperea Lui nu poate fi pătrunsă.  El dă tărie celui obosit şi măreşte puterea celui ce cade în leşin.  Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină, dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă, şi nu obosesc, umblă, şi nu ostenesc.”

Isaia 40: 26-31

Paritura aici 

Share this

Chiar în ziua de Paști, am căzut de pe bicicletă…

Probabil că, văzând titlul acestui articol, mulți vă veți întreba și, pe bună dreptate : ”Dar, ce ai căutat, sora Marinela, pe bicicletă în ziua de Paște ?”. Fiind un timp frumos, am decis să scot fetițele cele mici la un parc din apropierea casei. Deoarece drumul avea o pantă destul de mare le-am sfătuit pe fete să se dea jos de pe biciclete și să le poarte conduse de mână, pentru a evita vreun accident. În dorința mea de a o ajuta pe cea mică să își care bicicleta, datorită unor decizii greșite de manevrare, am căzut eu și cred că mi-am pierdut cunoștința. Au venit cei de-acasă și ne-au dus pe toate acasă cu mașina. Acasă, după ore de la căzătură, încă descopeream dureri noi : mâini, picioare, cap…  

Dacă aș citi aceste rânduri, scrise de altcineva, aș începe imediat să enumăr greșelile inacceptabile care au dus la acest accident. M-aș gândi ceva de genul acesta : „Cum s-a gândit această mamă să facă atâtea greșeli : șlapi, deal, fără cască de protecție… Inacceptabil ! Îmi recunosc greșelile, care m-ar fi putut costa chiar viața. Dar, Domnul a fost bun și m-a vindecat.

Încă de la începutul anului m-a preocupat gândul despre modul în care trebuie să corectăm, în dragoste, pe cel căzut în păcat, cu scopul de a-l ridica, chiar și atunci când acesta a comis un păcat care, poate, m-a afectat și pe mine, personal. Căzătura mea de pe bicicletă a deschis în mintea mea noi orizonturi și anume :

     1.    Să mustri în dragoste pe cel căzut, însemnă să-l ridici și să-i speli rănile.  Continuă lectura „Chiar în ziua de Paști, am căzut de pe bicicletă…”

Share this

Chemare la pocăință!

Fără pocăință nu există binecuvântare!

„dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu, se va smeri, se va ruga şi va căuta Faţa Mea, şi se va abate de la căile lui rele, îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul şi-i voi tămădui ţara.”

2 Cronici 7:14

„Doar un miracol mai scapă țara aceasta de sub pedeapsa lui Dumnezeu!”

 

Fără pocăință nu există binecuvântare!

„dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu, se va smeri, se va ruga şi va căuta Faţa Mea, şi se va abate de la căile lui rele, îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul şi-i voi tămădui ţara.”

2 Cronici 7:14

Chemare la pocăiță!

 

Share this

God bless America! /Binecuvintează Doamne America!

O experiență minunată a vieții mele.

Azi, 4 iulie, Ziua Națională a Statelor Unite când americanii sărbătoresc astăzi Ziua Independenței, mă rog ca Domnul să binecuvânteze această țară, unde a așezat și mulți români (pentru o vreme).

Împărtășesc cu dumneavoastră câteva clipe minunate pe care le-am petrecut în Washington, D.C. cântând cu lacrimi în ochi, „God Bless America” (scris de Irving Berlin în 1918).

Rugați-vă și pentru America, și în mod special pentru românii din America.

Poate ne-a trimis Domnul aici ca să fim lumină și sare pentru acest popor care ne-a binecuvântat aducându-ne mesajul Evanghelie.

Pe când nici prin gând nu-mi trecea că voi locui în America, am fost binecuvântată de generozitatea și credincioșia fraților și surorilor mele din America. Am primit o Biblie și am beneficiat de cursuri biblice, prin poștă care au durat câțiva ani. O cu cât drag le așteptam, aceste cursuri biblice, și cât mă bucuram că în cealaltă parte de lume, există cineva căruia îi pasă ca eu să studiez și să cunosc Scriptura. Am beneficiat de ajutoare materiale sub formă de haine, cadouri de Crăciun și chiar produse alimentare. Domnul încă mai are oameni credincioși în această țară, și printre ei ne numărăm acum și noi, românii, care am ajuns aici prin voia și mila Domnului.

Aduceți-vă aminte și de America și înălțați azi o rugăciune la Tatăl pentru această țară.

 Noi știm că suntem aici pentru o  vreme, știm că destinația finală e patria cerească, dar până vom ajunge în cer sus, vrem să fim o binecuvântare și să binecuvântăm. Cerem Domnului azi, în mod special ca Dumnezeu să se îndure de noi și țara aceasta în care El ne-a așezat, pentru o vreme.

Iubesc țara aceasta și mă rog ca Domnul să se îndure de America, să găsească destui oameni credincioși aici, ca să nu-și întoarcă fața de la noi,

Doamne trezește creștinii din somnul nepăsării și al confortului la o viață în clocot pentru Tine!

Ferice de poporul al cărui Dumnezeu este Domnul!
Ferice de poporul pe care Şi-l alege El de moştenire!

Sufletul nostru nădăjduiește în Domnul;
El este Ajutorul şi Scutul nostru.
 Da, inima noastră îşi găseşte bucuria în El,
căci avem încredere în Numele Lui cel Sfânt.
 Doamne, fie îndurarea Ta peste noi,
după cum o nădăjduim noi de la Tine!

(Psalmul 33: 12, 20-22)

Share this

HOȚUL!

Când e zarva mare fă liniște, dă-te un pas înapoi și caută hoțul.

 

Ca una care am învățat să fur, de mic copil, aș vrea să împărtășesc niște detalii importante despre furt. Ca și creștini, noi știm că diavolul vrea să fure, să junghie și să prăpădească. De aceea noi trebuie să fim vigilenți și să știm cum să ne apărăm în fața tacticilor lui șirete.

Când vrei să furi ceva, mai ales ziua în amiaza mare, ai nevoie de un fel de scandal sau de o zarvă, care să-i țină pe oameni ocupați și cu privirile îndreptate în altă parte decât unde se produce furtul.

De exemplu, ca să fur de la verișoara mea ceva din poșetă, am pișcat un pic bebelușul, bineînțeles când nu se uita nimeni, iar în timp ce toți cei prezenți își îndreptaseră atenția la bebeluș, eu am avut suficient timp să caut și să iau ce doream.

Din instinct privesc totdeauna în jur, atunci când e mare gălăgia, să caut pe cel care s-ar putea folosi de o astfel de situație, ca să fure ceva.

Noi creștinii suntem într-o luptă spirituală. Diavolul minte și fură omenirea, pe rupte. El ne fură când noi credem minciunile lui și-i cădem în plasă, urmându-i agenda.

El a mințit-o și a înșelat-o pe Eva, furând omului părtășia cu Dumnezeu.

O minciună fără un gram de adevăr este ușor identificată, de aceea cele mai bune minciuni au ceva adevărat în ele și diavolul știe foarte bine lucrul acesta.

Aș vrea să vă dau un exemplu prin care diavolul a făcut mare zarvă în jurul unui adevăr, ca să-și ducă agenda lui la îndeplinire. În timpul zarvei și a scandalului, cel rău a furat stâlpii de susținere ai societății, zdrobind cel mai crunt pe copilașii ramași sa fie crescuți de televizor, de bunici, de vecini, numai de cine trebuie nu.

S-a făcut mare zarvă și mare scandal pentru egalitatea femeii cu a bărbatului. În parte adevăr, în parte agenda celui rău. Femeia este egală cu bărbatul, dar au roluri diferite, bine stabilite de Dumnezeu în Scriptură. Printre lucrurile de care s-a folosit cel rău, ca să poată fura mama de la copiii și soția (ajutorul potrivit) de lângă soț, a fost faptul că pentru aceeași muncă femeia era plătită mai puțin, femeia nu avea dreptul la vot și în unele cazuri femeia era supusă la un tratament abuziv. Aceste lucruri trebuiau aduse la lumină și rectificate. Dar agenda celui rău nu a fost nicidecum să se oprească acolo. Adevărurile menționate au fost rampa de lansare a atacurilor devastatoare asupra omenirii. Diavolul a dorit cu orice preț să o ia pe mamă de lângă copii și să distrugă familiile.

Poate femeia să facă unele lucruri la fel ca bărbatul? Poate! Poate femeia să facă unele lucruri mai bine ca bărbatul? Poate! Trebuie femeia să facă unele lucruri pe care le face bărbatul? Continuă lectura „HOȚUL!”

Share this

Mărturia fratelui Radu Julean (Mare Dumnezeu avem!)

Partea I

https://www.youtube.com/watch?v=YUo_2xBpwAY&feature=youtu.be

Partea II

Am ascultat mărturia fratelui Radu Julean printre lacrimi de bucurie. Îl aplaudam pe Dumnezeu pentru lucrările Lui minunate. Îl aplaudam pe fratele Radu pentru transparența și sinceritatea lui.

Slavă Domnului pentru această mărturie a puterii și slavei Lui în viața fratelui  nostru. Să ne ajute Domnul pe toți să trăim sincer, transparent și cu încredere în Dumnezeul nostru, la care totul e cu putință.

MB

 

 

Share this

Ce mai faci?

Ce mai faci?

      La  Convenția Asociației Baptiste Române din Statele Unite și Canada de anul trecut din Vancouver, British Columbia am asistat la o scenă frumoasă care mi s-a întipărit în memorie. Un pastor îl întreabă pe alt pastor: „Ce mai faci dragule?” Cel mai înalt își ținea mâna rezemată ușor după umerii celuilalt și așa au pornit împreună pe culoar vorbind un timp îndelungat. Mi sa întipărit această imagine în memorie, gândindu-mă câtă bucurie aducem Domnului când nouă chiar ne pasă unii de alții, și câtă binecuvântare aduce trupului lui Hristos când pastorii sunt exemple vrednice de urmat.

     Să fii întrebat ce mai faci de un prieten, e un prilej deosebit de a-ți deschide sufletul ca să împărtășești biruințele, suferințele, gândurile și aspirațiile vieții tale. Ce frumos e să fi întrebat această întrebare de o persoană care chiar vrea să te asculte, chiar vrea să te cunoască, chiar vrea să te ajute. Ce frumos să pui această întrebare și să aștepți cu răbdare destăinuirile sufletului și să înțelegi persoana de lângă tine.

Sunt tot mai rare aceste momente de profundă discuție și destăinuire între prieteni, în lumea aceasta grăbită, dar este un Prieten care nu numai că poate să te asculte, dar poate să-ți ia povara, poate să-ți astâmpere setea sufletului, poate să-ți dea perspectiva corectă și adevărată asupra lucrurilor, căci El este Adevărul. Isus este cu tine și în tine, dacă-L iubești și dacă-L urmezi. Dar tot El este și în fratele sau sora ta de credință, și să nu uiți de câte ori faci un bine celui din trupul lui Hristos, tu de fapt Domnului i-L faci.

Oare este un frate, o soră pe care o cunoști care așteaptă întrebarea aceasta de la tine? Dacă Domnul îți pune pe inimă o persoană, chiar acum, nu aștepta, pune mâna pe telefon și doar spune-i că vrei să știi ce mai face. Am vorbit recent la telefon cu o soră văduvă. Amândouă ne-am bucurat că am putut să vorbim și să împărtășim gânduri și încurajări. Aș vrea să spun că eu am sunat-o, dar nu e așa, dânsa m-a sunat pe mine. M-am gândit de câteva ori la dânsa în zilele precedente (și cred că Domnul mi-a adus-o în gând), dar am tot amânat să pun mâna pe telefon să o sun. De ce? M-am pocăit de nepăsarea mea, și mi-am revizuit lista celor pe care Domnul i-a pus în viața mea ca să veghez asupra lor. Am sunat câteva persoane și am vizitat câțiva prieteni, ceea ce mi-a făcut mie mai mult bine decât lor, căci e mai bine să dai decât să primești.

Ce mai fac? Mulțumesc de întrebare.

Mă bucur în Domnul mai mult ca oricând. De când cu pandemia, timpul de rugăciune în familie e mult mai bogat. Îmi văd mai clar identitatea în Hristos și rolul meu pe acest pământ.

Știind că toate lucrurile acestea pământești au să se strice, mă arunc cu tot elanul să-L onorez pe Domnul în toate relațiile în care El m-a pus, începând în casa mea, ca soție și mamă apoi în biserică și în societate.

       Mi-e greu să mai stau în casă, ce să mai deschid calculatorul… Grădina, de unde deja avem cartofi, lobodă, salată, ridichi.. (în curând fasole și roșii) e un loc minunat. Mergem cu copiii la cules de căpșuni, coacăze.., prin parcuri, în curte în bazinul de înot, plimbări lungi pe stradă. Cu alte cuvinte ne bucurăm de natura așa de frumoasă care ne înconjoară.

Din plimbările pe stradă am adunat lucruri aruncate de alți pe care le-am încorporat în proiecte noi, cum ar fi ghivece cu flori. Am învățat să fac ghivece din ciment și din discuri de vinil (și nu numai) proiecte pe care le fac împreună cu copiii.

Vizitele împreună cu soțul meu la familii ca să dăm cina, s-au transformat în timp frumos de părtășie, rugăciune, închinare și nu părăsesc nici o casă fără să primesc ceva, cum ar fi semințe de flori, pui de plante și alte lucruri pe care le pescuiesc din recyle ca să fac ghivece cu flori și alte proiecte.

Am vizitat și muzeu (OMSI, Oregon) (https://omsi.edu/body-worlds), unde împreună cu o fetiță care vrea să studieze medicina, ne-am minunat de complexitatea corpului uman.

Nu ignor ceea ce se întâmplă în jurul meu, și fac tot ceea ce-mi stă în putință să opresc tăvălugul dezastruos care se pare că vine peste noi, dar știu că nimic din exterior nu poate să știrbească frumusețea și limpezimea chipului lui Hristos care se oglindește în viața mea.

Am făcut decizia să-L urmez pe Domnul cu orice preț, am renunțat la tot pentru El și am pacea care întrece orice pricepere în inima mea. Am o singură frică în viața mea, frica de Domnul. Mi-e frică să nu-L supăr, să nu-I știrbesc frumusețea, să nu-I ies din voie. Această frică de Domnul face ca orice altă frică să dispară. Nu mi-e frică de persecuție, deși nu o doresc, dar dacă Domnul o va îngădui ne va da și puterea să trecem biruitori prin ea. Nu mi-e frică de moarte, căci moarte este trecerea pragului în eternitatea veșnică unde mă așteptă Mirele meu iubit. Nu mi-este frică de pierderea averilor, sunt deprinsă și cu bogăția și cu sărăcia, și nu mi-am legat inima de nimic.

Dar până atunci, ajunge zilei necazul ei. Iar azi mă voi bucura de libertate, azi voi cânta și voi striga din toată inima: „Slăvit să fie Domnul!” Azi voi culege coacăze împreună cu familia mea și vom lăuda pe Domnul prin tot ce fac. Azi voi trăi prezentul bucurându-mă de tot ce mă înconjoară.

Dar tu ce mai faci?

Dacă nu ai un prieten care să-ți pună această întrebare cu sinceritate, decide-te azi să fi tu acel prieten pentru cineva.

Binecuvântați să fim o binecuvântare.

MB

6/27/2020

Share this