Cuvântul/Abia când iubești, înțelegi cu adevărat ce este slujirea.

Cuvântul ce a creat tot Universul,
Ce îmi ghidează viața și mersul,
Ce-mi dă lumină, iertare și călăuzire,
E Isus Hristos, al meu etern Mire.

Cuvântul ce Mi-a întocmit rărunchii și gândul,
Ce Mi-a arătat ce este binele și ce este răul,
Ce S-a jertfit pe cruce pentru ca eu să trăiesc,
Acest Cuvânt, acest Isus Îl ador, Îl iubesc.

Cuvântul ce a intrat în lutul trupului meu
M-a născut din nou, M-a înviat, Mi-a dat Duhul Său.
Cuvântul – Isus e viu și îmi modelează gândirea,
Să semăn mai mult pe pământul acesta, Iubirea.

Cuvântul îmi dă speranță, lumină, viață.
Cuvântul mă mustră și adevărul mă învață.
Cuvântul îmi revelează ce este Iubirea,
Mă învață renunțarea la sine, slujirea.

Cuvântul se reflectă în a mea vorbire,
Și îl citești bine, chiar în a mea privire.
Îmbrăcămintea, munca, gândirea – tot comportamentul
Vreau să reflecte Cuvântul; să Îl onoreze pe Domnul.

În Biserică aceasta, familie a lui Hristos,
Cuvântul e pus la loc de cinste, e onorat frumos
În poezie, în cântare, în îndemnurile ce le dăm,
În predicile și Studiile Biblice ce le ascultăm.

Ce transformă o Biserică într-o familie, este Iubirea!
Abia când iubești, înțelegi cu adevărat ce este slujirea.
Când vezi în cel de lângă tine: mamă, frate,  copil, bunic,
Cu mult drag le slujești și nu ție greu să te faci, nimic.

Mă rog ca între noi, Cuvântul /Cristos mai mult să crească,
Iar noi să Îl reflectă tot mai tare, în dragostea frățească!
Căci iubindu-i de frați, noi Îl iubim pe Domnul Isus
Și așa putem să mergem bucuroși, spre Patria de Sus!

Doamne, ajută-ne să plecăm din acest loc, Epistole vii,
Scrise de susurul Cuvântului Sfânt- dulci melodii,
Ca cel de lângă tine, văzând  Cuvântul, prin tine trăit,
Să accepte și el/ea pe Domnul Isus și să fie mântuit.

Poezie inspirată din Studiul Biblic Slujirea
MB


Share this

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.