Nu port cercei, și ce dacă?

Cei care mă cunosc, știu că încerc să stau cât mai în față la orice întâlnire mă găsesc; și aceasta nu pentru că umblu după locurile de cinste, ci pentru că sunt foarte ușor distrasă. Mă bucur că nu se știa despre ADHD când eram copil, că cine știe pe câte medicamente aș fi fost pusă. Tratamentul meu a fost câte o nuia la școală, două, trei nuiele acasă, și astfel a fost rezolvată problema mea cu atenția, fără efectele secundare ale medicamentelor.

Recent am participat la o conferință a păstorilor (cei mai mulți americani) din zonă, la care au fost invitate și soțiile lor. Am zăbovit un pic mai mult la masa oferită înainte de conferință și ca urmare, am ajuns în sală prea târziu pentru a sta pe rândurile din față. Curând după ce m-am așezat pe bancă, m-am trezit că în loc să fiu atentă la vorbitor, nu puteam să-mi dezlipesc ochii de la cei trei cercei din urechea sorei care stătea în fața mea. Avea trei cercei diferiți în fiecare ureche. Cum nu am o problemă cu bijuteriile, adică nu cred că ar fi un păcat să porți un inel, un cercel, un lănțișor, dacă ai încredințarea din partea Domnului că nu e păcat, am crezut că voi scăpa ușor de acești cercei întortocheați, sculptați și strălucitori. Nici vorbă; nu am scăpat așa de ușor pe cum am crezut. Cum sora aceasta stătea în fața mea, un pic în partea dreaptă, trebuia să trec cu privirea pe lângă urechea dânsei ca să mă uit în față. Chiar soțul dânsei vorbea în față, așa că am încercat să uit de cercei. Dar în mintea mea întrebările se luaseră la întrecere. De ce nu ajunge un cercel pe ureche? Oare poate să doarmă cu ei în ureche? Dacă îi dă jos seara, oare cât timp îi ia ca să îi dea jos? Oare dimineața cât timp îi ia să-i pună înapoi? Dar cel încolăcit din mijloc, cum stă așa agățat? Are o gaură separată? Oare o doare? Sunt grei? Se pot infecta găurile din ureche? Dar partea de sus a urechii nu doare mai tare când e găurită? De ce eu nu port cercei? Oare mai are cineva întrebările pe care le am eu? Oare care mi-ar fi reacția mea dacă aș vedea cercei în nas sau în alte părți ale corpului, la soția aceasta de pastor? Sunt întrebările mele ciudate? Cu toate aceste întrebări în minte, și cu multe altele, am decis să aștern aceste cuvinte pe hârtie, astfel ajutându-mă pe mine să-mi clarific această dilemă și sperând că și altcuiva îi vor fi de folos .

Cu mulți ani înainte, pe când eram în mare dilemă cu privire la cercei sau alte bijuterii în general, m-am uitat în Cuvântul Domnului să-mi găsesc răspunsul. Am cerut Domnului călăuzirea Duhului Sfânt, ca să ajung la o încredințare personală. Îmi amintesc, din cercetările mele, de câteva texte biblice în care cerceii sau bijuteriile sunt menționate.

Continuă lectura „Nu port cercei, și ce dacă?”

Identitatea creștinului și unitatea III

,,căutaţi să păstraţi unirea Duhului prin legătura păcii“ (Efeseni 4:3).

În acest articol, continuăm să dezvoltăm subiectul unității creștine. Un aspect fundamental al identității creștine este trăirea în unitate cu alți creștini. În ultimele două articole, am văzut că trăirea în dragoste și trăirea în sfințenie, sunt fundamentale pentru păstrarea unității creștine.

Trăirea în sfințenie și dragoste ne vor păzi de bârfă, de invidie, de mândrie și de multe alte păcate care duc la distrugerea unității. De asemenea, am văzut că nu este nimic creștinesc în a accepta un compromis “de dragul unității”, acceptând astfel devierea de la învățătura Domnului Isus. De dragul Domnului Isus, noi ne-am separat de lume și de sistemul valorilor contrare Scripturii și mergem împreună pe aceeași cale, calea îngustă a Adevărului. Dacă încă nu te-ai decis să-L urmezi pe Domnul Isus, mă rog ca Duhul Sfânt să te lumineze și să pășești și tu prin credință pe această cale, singura cale adevărată, care-ți va da pacea.

În cele ce urmează, aș dori să ne uităm la aspectul practic al trăirii în unitate și anume acela de a veghea unii asupra altora. Continuă lectura „Identitatea creștinului și unitatea III”

Ca să tai adânc în trup iți trebuie doar o secundă

Ca să tai adânc în trup iți trebuie doar o secundă

Da, ai dreptate, ai dreptate!
Argumetul l-ai câștigat
Dar mă uit la al tău frate,
La pământ însângerat.

Crezi ca tu ai libertate
Să-l lovești pe alt tău frate?
Doar spunând: „Am dreptate
și cu asta, am terminat!”

Oare ce a vrut să spună?
Ce durere îl sugrumă?
Știe că tu îl iubești?
Prin ce tu îi dovedești?

Vede el în bisturiul care taie-n carne vie,
Că e sinceră dorință pentru sfântă curăție?
DA nu-i altă bunătate decât să-i spui adevărul,
Ȋn dragoste, cu răbdare ca să-ajungă și el cerul. Continuă lectura „Ca să tai adânc în trup iți trebuie doar o secundă”

Nu port cercei și ce dacă?

Cei care mă cunosc, știu că încerc să stau cât mai în față la orice întâlnire mă găsesc; și aceasta nu pentru că umblu după locurile de cinste, ci pentru că sunt foarte ușor distrasă. Mă bucur că nu se știa despre ADHD când eram copil, că cine știe pe câte medicamente aș fi fost pusă. Tratamentul meu a fost câte o nuia la școală, două, trei nuiele acasă, și astfel a fost rezolvată problema mea cu atenția, fără efectele secundare ale medicamentelor.

Recent am participat la o conferință a păstorilor (cei mai mulți americani) din zonă, la care au fost invitate și soțiile lor. Am zăbovit un pic mai mult la masa oferită înainte de conferință și ca urmare, am ajuns în sală prea târziu pentru a sta pe rândurile din față. Curând după ce m-am așezat pe bancă, m-am trezit că în loc să fiu atentă la vorbitor, nu puteam să-mi dezlipesc ochii de la cei trei cercei din urechea sorei care stătea în fața mea. Avea trei cercei diferiți în fiecare ureche. Cum nu am o problemă cu bijuteriile, adică nu cred că ar fi un păcat să porți un inel, un cercel, un lănțișor, dacă ai încredințarea din partea Domnului că nu e păcat, am crezut că voi scăpa ușor de acești cercei întortocheați, sculptați și strălucitori. Nici vorbă; nu am scăpat așa de ușor pe cum am crezut. Cum sora aceasta stătea în fața mea, un pic în partea dreaptă, trebuia să trec cu privirea pe lângă urechea dânsei ca să mă uit în față. Chiar soțul dânsei vorbea în față, așa că am încercat să uit de cercei. Dar în mintea mea întrebările se luaseră la întrecere. De ce nu ajunge un cercel pe ureche? Oare poate să doarmă cu ei în ureche? Dacă îi dă jos seara, oare cât timp îi ia ca să îi dea jos? Oare dimineața cât timp îi ia să-i pună înapoi? Dar cel încolăcit din mijloc, cum stă așa agățat? Are o gaură separată? Oare o doare? Sunt grei? Se pot infecta găurile din ureche? Dar partea de sus a urechii nu doare mai tare când e găurită? De ce eu nu port cercei? Oare mai are cineva întrebările pe care le am eu? Oare care mi-ar fi reacția mea dacă aș vedea cercei în nas sau în alte părți ale corpului, la soția aceasta de pastor? Sunt întrebările mele ciudate? Cu toate aceste întrebări în minte, și cu multe altele, am decis să aștern aceste cuvinte pe hârtie, astfel ajutându-mă pe mine să-mi clarific această dilemă și sperând că și altcuiva îi vor fi de folos .

Cu mulți ani înainte, pe când eram în mare dilemă cu privire la cercei sau alte bijuterii în general, m-am uitat în Cuvântul Domnului să-mi găsesc răspunsul. Am cerut Domnului călăuzirea Duhului Sfânt, ca să ajung la o încredințare personală. Îmi amintesc, din cercetările mele, de câteva texte biblice în care cerceii sau bijuteriile sunt menționate.

 

O PRIVIRE ASUPRA UNOR TEXTE ÎN CARE CERCEII SAU ALTE BIJUTERII SUNT MENȚIONATE ÎN BIBLIE

  1. În Exod 32, vedem cum Aaron cere israeliților să-și scoată cerceii de aur din urechi (nu menționează câți cercei aveau pe ureche), din care mai apoi Aaron a făcut un vițel turnat, pe care l-a numit “dumnezeul” lor. Deși nu este insinuat că ar fi fost un lucru rău faptul că ei au avut cercei în urechi, ceea ce Aaron a făcut cu cerceii, a fost, absolut un lucru rău.

“Aaron le-a răspuns: „Scoateţi cerceii de aur din urechile nevestelor, fiilor şi fiicelor voastre şi aduceţi-i la mine.” Şi toţi şi-au scos cerceii de aur din urechi şi i-au adus lui Aaron. El i-a luat din mâinile lor, a bătut aurul cu dalta şi a făcut un viţel turnat. Şi ei au zis: „Israele, iată dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului!” (Exodul 32:2-4).

  1. În Judecători 8, pe lângă cercei sunt menționate și verigile care se purtau în nas, dar de data aceasta, aceste bijuterii fuseseră purtate de ismaeliți; vrăjmașii poporului Israel.

Continuă lectura „Nu port cercei și ce dacă?”

Ninge cu frunze!

Ninge cu frunze! Privind frumusețea culorilor mă trece-un fior.
Parcă ieri a fost primăvară. Oare oi fi și eu așa de trecător?
Ce bine-ancorate pe crengile pline cu roade, aceste frunze stăteau
Și prin munca lor elaborată, adunând lumina, tot pomul hrăneau.

Omule oricât de puternic, harnic și important ai fi
Oricâți oameni ai ajuta și oricâte guri ai hrănii. Continuă lectura „Ninge cu frunze!”

Vreau să mai scriu o poezie de dragul Celui ce-L iubesc

Vreau să mai scriu o poezie de dragul Celui ce-L iubesc,
Căci splendoarea frumuseții Lui în viața mea eu o trăiesc,
Cu Isus, Iubitul inimii mele, greul cel mai greu este ușor
Și când sub suferință m-aplec în ascultare, cu El, parcă zbor.

Vreau să mai spun ceva, că am ceva frumos a spune,
Vreau să spun Adevărului, clar și răspicat, pe nume,
Calea, Adevărul, Viața, Pacea, Fericirea e doar în Isus.
Trăind sub Domnia Lui vei ajunge în Împărăția Lui sus. Continuă lectura „Vreau să mai scriu o poezie de dragul Celui ce-L iubesc”