Biserica perfectă?

“Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără prihană.” ( Efeseni 5:27b)

Eu îmi imaginez biserica “perfectă”, sau mai bine zis în procesul de a fi perfecționată, ca având următoarele elemente.

  1. Naștere din nou. Membrii (mădularele) acestei biserici trebuie să fie oameni mântuiți (născuți din nou). Pentru aceasta, învățătura despre nașterea din nou, sau despre mântuire, trebuie să fie predicată.
  2. Umplerea cu Duhul Sfânt. Odată mântuiți, trebuie să fim umpluți cu Duhul Sfânt. Un credincios total supus și stăpânit de Duhul Sfânt, este un mădular sănătos în Trupul lui Christos, Biserica. O umplere cu Duhul Sfânt ne va împuternicii să trăim vieți sfinte, să vestim Evanghelia și să iubim, așa cum am fost și noi iubiți de Hristos.
  3. Dragostea este turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt, de aceea trebuie să fim umpluți cu Duhul Sfânt și să fim mereu atenți la șoapta Lui. Versurile unui cântec, spun așa: “Dar unde dragoste nu e, nimic nu e, Nici soare nu-i, nici viată nu-i, Iar eu mă simt al nimănui. Acolo unde nu ești tu”. Îmi cer scuze că folosesc versuri dintr-un cântec romantic, dar de când le-am auzit, copil fiind, am crezut că acest refren vorbește despre Domnul Isus. Pentru mine, Isus e viața mea, Soarele meu veșnic, și fără El nu pot să fac nimic, sunt nimic, de aceea a rămâne în dragostea Lui și a lăsa ca dragostea Lui să curgă prin mine, spre alți, este laitmotivul vieții mele. Focul dragostei Agape care arde în noi pentru Dumnezeu și pentru cei din jur, va arde mândria, iubirea de sine, certurile, dezbinările, lăudăroșenia vieții și orice alt păcat distrugător. Pentru că atunci când avem ochii ațintiți la dragostea lui Dumnezeu, la jertfa Domnului Isus, nu putem decât să fim umpluți cu iubire și să umblăm în dragoste. De aceea, eu cred că Apostolul Pavel scrie: „Căci n-am avut de gând să ştiu între voi altceva decât pe Isus Hristos şi pe El răstignit.” (1 Corinteni 2:2). Suntem uituci, de aceea trebui să ne punem, zilnic, în fața noastră jertfa Domnului, ca să ne aducem aminte ce am meritat (moartea) și să știm să apreciem harul pe care l-am primit. Dacă nu facem lucrul acesta, vom fi ca robul netrebnic care a uitat de ce mare datorie a fost iertat, iar ca urmare s-a purtat atât de aspru cu cel căruia îi datora, așa de puțin.
  4. Doctrină sănătoasă. Cred că putem birui răul prin bine. Am auzit că cea mai bună metodă să menții un gazon, este ca să semeni, regulat, semințe de iarbă, astfel ca iarba să înăbușă buruienile. Dar și pământul trebuie să fie bun, fertilizat și buruienile, când apar, să fie scoase. Dar totuși, cel mai important lucru este să semeni sămânța bună. A semăna o doctrină sănătoasă este vital pentru sănătatea bisericii. Doctrina în biserică nu este răspândită doar prin predică. Andrew Fletcher, un activist politic scoțian, a spus următoarele: „Lasă-mă să scriu cântecele unei națiuni – nu-mi pasă cine scrie legile ei”. Lunea dimineața, de multe ori mă trezesc cântând o cântare pe care am auzit-o la program, Duminica. Aici e mult de spus, dar mă rezum doar să spun că un bun pastor va fi atent la doctrina, care intră în biserica păstorită de el, și prin muzică (versuri, ritm și melodie).
  5. Respect reciproc. Tânăr, bătrân, femeie, bărbat, copil, educat, needucat, sărac, bogat, sănătos, bolnav, toți suntem una în Hristos.
  6. “îngăduiți-vă unii pe alții în dragoste şi căutați să păstrați unirea Duhului prin legătura păcii.” (Efeseni 4:2b,3). Tot dragostea Domnului ne adună în jurul lui.
  7. Fiecare să-și cunoască identitatea în Christos și locul hotărât de Dumnezeu pentru fiecare: în familie, în biserică și în societate. Cea mai ne la locul ei, dacă pot să spun așa, este femeia. Atunci când femeia nu este la locul ei, acolo unde a pus-o Dumnezeu să fie, Biserica are mult de suferit. O biserică care se îndreaptă spre perfecțiune, are femei la locul lor (aș vrea să tratez acest subiect mai pe larg într-o altă scriere, căci știu că nu mă voi încadra în numărul de cuvinte sugerate pentru această expunere).
  8. Creștere. Rugăciunea înainte de a începe ziua, citirea Scripturii, cultivarea unui auz sensibil la șoapta Duhului Sfânt, evanghelizarea, sunt doar câteva din domeniile creșterii spirituale, pe care fiecare membru într-o biserică “perfectă” ar trebui să le aibă.
  9. O biserică, care se apropie de perfecțiune, este o biserică care se ocupă de cei în nevoie, atât din biserică dar și de cei dinafara bisericii. Nici o persoană din biserica perfectă nu ar trebui să ceară ajutor social de la stat, ci ar trebui să găsească ajutor în biserică.
  10. Relații bune cu alte biserici; colaborare între păstorul acestei biserici și alți păstori.
  11. Evanghelizare, înafara zidurilor bisericii.
  12. O atenție specială acordată copiilor și tinerilor. Un mare rol în educarea copiilor îl are mama. Acesta ar fi unul dintre cele mai importate locuri/roluri pe care femeia îl are în biserică/familie.
  13. Muzică, în așa fel încît prin text, ritm și melodie, să-L onoreze pe Domnul.
  14. O biserică în care se practică mustrarea și disciplina. (Aici câteva motive, de ce: https://www.romaniantimes.com/index.php/categorii/meditatii-crestine/marinela-buzas/46-meditatii-crestine/1858-identitatea-30.html)

 

Multe, multe aș avea de adăugat, toate lucruri cunoscute de dumneavoastră. Dar dacă ar fi să reduc totul la o frază, aș spune cam așa: “O biserică perfecta, este o biserică în care eu sunt gata să iubesc, cum a iubit Isus, să iert cum a iertat Isus, să sufăr cum a suferit Isus, cu scopul de a-l ajuta pe fiecare membru, să vadă în mine un crâmpei din frumusețea Mântuitorului.” 

Marinela Buzas

5/20/2020

Share this

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.