Smerit, într-o iesle-n Betleem, printr-o fecioară,
S-a născut Isus, ca omul, în veci, să nu mai moară!
Isus Hristos, Cel fără început și fără de sfârșit.
La omul creat de El, în trup de om El a venit.
Isus a venit să ne aducă lumina, să ne scape din necaz. Vestea Bună a mântuirii, peste veacuri, răsună clar și azi. Dar câți vor urma steaua? Câți se vor închina? Și câți vor striga: “La moarte! Nu vrem Domnia Sa! Citesc cu drag Scriptura și profețiile despre Isus. Nașterea a fost precum profeții în vechime-au spus! Acum citesc cu drag profețiile despre revenirea Lui. Aștept cu drag, căci știu, ultimul Cuvânt e-al Domnului. Înălțăm colinzi și cântări despre un copilaș drăgălaș, Amintindu-ne cum s-a născut, umil, în depărtat oraș. Dar Domnul Isus, lucrarea pe pământ și-a terminat. Prin viața-i, moartea-i și învierea Sa, El ne-a răscumpărat!
Să nu rămânem doar la iesle, să mergem la mormânt. Să murim cu Isus și să înviem la o nouă viața, cu Cel Sfânt! Să-L lăsăm să ne nască, și pe noi, din Duhul lui cel Sfânt. Să-I așteptăm venirea și Să ascultăm de-al Său Cuvânt.
MB 12/9/2020
