Îndemn? Mustrare? Acuzare?

“Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune.” Evrei 10:24

 

Un frate din biserică a mers la un tânăr și ia dat un îndemn. Acest tânăr sa întors spre el, și ia spus: „Tu nu mă comenzi pe mine! Aici nu e România! Suntem în America și fiecare face ce vrea.” Să fie acesta oare un caz izolat? Nu prea cred.

Oare ce se întâmplă cu noi, creștinii, că suntem atât de supărați atunci când primim un îndemn sau o mustrare? Unii părăsesc biserica din cauza unei mustrări, alții se apucă la ceartă și se ocărăsc unii pe alții, în văzul tuturor, de la o nimica toată. Noi, sarea pământului, nu trebuie să veghem ca să nu ne pierdem gustul? Oare dragostea pentru Dumnezeu, și unii pentru alții,  nu poate fi mai mare ca orgoliul personal? Sau nu ar trebui să trăiască Hristos în noi? „Am fost răstignit împreună cu Hristos şi trăiesc…, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine.” (Galateni 2:20).

Înțelegem noi faptul că suntem responsabili unii față de alții, înaintea lui Dumnezeu? Noi nu trăim deconectați, izolați…fiecare de capul lui. Noi suntem mădulare ale aceluiași Trup, Trupul lui Isus Christos. A veghea unii asupra altora nu este opțional! Și nu trebuie să aștepți ca cineva să se ardă, ca să-l îndemni ca să nu se joace cu focul. O cu cât mai bine e să previi decât să tratezi.

Păcatul are consecințe, prea mari, pentru a nu veghea unii asupra altora, ca să nu cădem. Dacă ai în viață o persoană care ți-a dat un îndemn, în dragoste, cu scopul de a te ajuta, consideră-te binecuvântat și fă tot posibilul să ții persoana respectivă pe lângă tine. Mai bine un frate sincer, decât o sută de lingușitori. Dacă ai avut, sau ai curajul să vorbești adevărul în dragoste, te felicit și te îndemn să nu te lași. Știu riscurile la care te expui. Dar dragostea, cum spunea fratele pastor Richard Wurmbrand, se scrie jertfă. Jertfește-ți confortul, jertfește-ți eul, jertfește-ți timpul și îndeamnă, când Duhul Sfânt te călăuzește, fiind tu însuți un creștin vrednic de urmat. Iar atunci când tu primești mustratea, sau îndemnul, aceeptă cu bucurie, ca din partea lui Dumnezeu.

ÎNDEMN : CA SĂ NU PĂCĂTUIM

Ai putea să accepți un îndemn, cu bucurie, gândindu-te că atunci:

Când ești îndemnat ca să muncești cu mâinile tale, ca să ai să dai și altora, nu ești acuzat de furt, dimpotrivă, ai primit un îndemn la dragoste și la fapte bune.

„Cine fura să nu mai fure, ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit.” (Efeseni 4:28)

Când ești îndemnat la smerenie, nu ești acuzat de mândriedimpotrivă, ai primit un îndemn la dragoste și la fapte bune.

„Tot aşa şi voi, tinerilor, fiţi supuşi celor bătrâni. Şi toţi în legăturile voastre să fiţi împodobiţi cu smerenie. Căci „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor smeriţi le dă har”. (1 Petru 5:5)

„Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, sunt bogăţia, slava şi viaţa.”  (Proverbele 22:4).

„Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea slavei.”  (Proverbele 18:12)

Când ești îndemnat să cauți pacea și sfințenia, nu ești acuzat de ceartă sau păcatdimpotrivă, ai primit un îndemn la dragoste și la fapte bune, căci fără pace și sfințenie nu-L poți vedea pe Dumnezeu.

“Urmăriţi cu toţii pacea şi sfințirea, fără de care nimeni nu-L va vedea pe Domnul!” (Evrei 12:14).

Când ești îndemnat să te păzești de cei răi și nelegiuiținu ești acuzat de răutate și nelegiuiredimpotrivă, ai primit un îndemn la dragoste și la fapte bune.

„Nu intra pe cărarea celor răi şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi!” (Proverbe 4:14).

Când ești îndemnat să nu părăsești adunarea cum au unii obiceiul, nu ești chemat să stai într-o biserică în care nu mai stă nici Hristos, ci ești îndemnat să nu pleci fără motiv sau din cauza unor mofturi. Iar dacă pleci, că trebuie să pleci, nu te izola. E adevărat că noi nu căutăm să fim uniți într-o biserică locală, de dragul de-a fi uniți, ci de dragul lui Hristos. “Creștinii caută unitatea de dragul lui Hristos, nu de dragul unității. C. S. Lewis spunea: “Caută Unitatea și nu vei găsii nici unitate și nici adevăr. Caută lumina și adevărul și vei găsi Unitatea și Adevărul.”

Am auzit oameni zicând: “M-am ars, nu merg la biserică.” Dacă Îl iubești pe Dumnezeu și dacă lași ca dragostea Lui fie turnată în tine, prin Duhul Său, vei suferi, dar nu vei renunța să fii parte dintr-o biserică. Focul încercărilor ne purifică. Nu poți fi creștin de unul singur! Trebuie să fii membru într-o biserică, fie acea biserică cât de mica, sau cât de mare. E bine să citești Biblia, cărți folositoare, să asculți predici pe internet, dar nu e îndeajuns. Domnul Isus a instituit Biserica și vrea să fii membru active într-o biserică. “Şi Mă rog nu numai pentru ei, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine prin cuvântul lor. Mă rog ca toți să fie una, cum Tu, Tată, ești în Mine şi Eu, în Tine, ca şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. Eu în ei şi Tu în Mine –, pentru ca ei să fie în chip desăvârșit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis şi că i-ai iubit cum M-ai iubit pe Mine” (Ioan 17:20, 21,23).

Majoritatea îndemnurilor pe care le primim ca și credincioși, le primim ca să ne păzim de cursa celui rău. De fapt, în fiecare predică văd îndemnuri la dragoste și la fapte bune. Dacă noi, oamnenii maturi ca vârstă, și în credință, nu știm să acceptăm un îndemn, nu avem ce să așteptăm de la copii și tineri; ei de multe ori copiează ceea ce văd, nu fac ceea ce aud. 

MUSTRARE: CA SĂ NE POCĂIM

Duhul Sfânt ne mustră atunci când păcătuim. Frații și surorile, care ne vor binele, ne mustră și ei atunci când păcătuim.

Când suntem mustrați pentru păcat, ne pocăim.

Când suntem mustrați pe nedrept, iertăm și nu ne răzbunăm.

Când vedem un frate sau o soră de credință, complăcându-se în păcat, trebuie să mustrăm. A mustra o persoană căzută în păcat, e un act de ascultare față de Dumnezeu și o dovada că iubim pe cel căzut.

ACUZARE SAU CONDAMNARE

De asta trebuie să ne ferim. Nu e slujba celui credincios. Azi, Dumnezeu face să răsară soarele bunătății și milei Lui și peste cei buni și peste cei răi. Dumnezeu lasă grâul să crească împreună cu neghina. Cât se zice astăzi, haideți să ne pocăim și să chemăm pe cei din jur la pocăință. Ne îndreptăm cu pași repezi spre ziua mult dorită a revenirii Domnului și de ziua judecății. Dar să alegem să-L iubim și să-L urmăm pe Domnul nostru.

„ Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta, iubind pe Domnul, Dumnezeul tău, ascultând de glasul Lui şi lipindu-te de El”. (Deuteronul 30:19).

Va veni ziua în care, pentru îndemnurile și mustrările tale, pentru viața ta trăită în ascultare de Dumnezeu, vor veni oamneni să-ți mulțumească, deoarece sunt și ei în Împărăția lui Dumnezeu.

Mă rog să nu fie nimeni în jurul tău care să te întrebe: „De ce nu ne-ai spus Adevărul? Dacă tu ai avut Adevărul, care a fost motivul pentru care nu ne-ai atenționat?” Oare e mai important comfortul nostru, de-o clipă, pe acest pământ, decât mântuirea unui suflet?

Domnul poate lucra și prin tine la mântuirea unui suflet, indiferent dacă ești copil,  tânăr, bătrân, femeie, bărbat, educat sau ne educat, bogat sau sărac…

Azi am mers la parc cu toți copiii, cum fac de multe ori duminica (din motive bine intermediate). Acolo era doar o femeie, mai în vârstă, cu doi câini. I-am zâmbit și am salutat-o frumos, dar dânsa abia mi-a răspuns. Am înțeles că și-a pierdut cheile. Am început să mă rog pentru această femeie, ca Domnul s-o mântuiască și am cerut Domnului să mă ajute să găsesc aceste chei pierdute. Mulțumesc Domnului că mi-a ascultat rugăciunea și am găsit cheile. I le-am dat și i-am spus că Dumnezeu o iubește. Mă bucur că au putut fi și copiii martori la acest eveniment, și mă rog să o întâlnesc în gloria cerească.

Dacă nu ești sigur că ești împăcat cu Dumnezeu, nu lăsa să treacă clipa, ci împacă-te cu Dumnezeu chiar acum. Doar simplu fapt că ești membru într-o Biserică, nu înseamnă că ești una cu Hristos, sau că faci parte din Trupul lui Hristos. Ce asigură fiecărui om unitatea cu Dumnezeu și unitatea cu alți credincioși, este nașterea din nou, prin acceptarea jertfei Domnului Isus ca preț de răscumpărare. Atunci când Îl accepți pe Domnul Isus ca Domn și Mântuitor al tău, tu primești o nouă natură, o nouă identitate, și astfel faci parte din Biserica Lui. Mă rog pentru fiecare dintre dumneavoastră, care încă nu ați experimentat această transformare, ca Dumnezeu să vă descopere planul Lui de mântuire și să Îl urmați pe Domnul Isus, cel care spune despre El că este: “Calea, Adevărul și Viața.”

MB

5/10/2020

Share this

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.